Lapte matern sau lapte de vaca - Afla ce trebuie sa alegi pentru copil

Lapte matern sau lapte de vaca? Laptele matern ofera toti nutrientii necesari pentru cresterea si dezvoltarea optima a copilului. Numeroase studii stiintifice sustin beneficiile aduse de laptele matern. Copiii alaptati sunt mult mai putin susceptibili la boli infectioase, fac mai rar diaree, infectii pulmonare, otite, meningita sau infectii urinare. Riscul de a fi un adult obez, de a avea alergii sau boli cardiovasculare este mai mic in cazul sugarilor alaptati. Mai mult decat atat, se pare ca bebelusii alaptati par sa fie copii cu o inteligenta mai mare.

Aceste beneficii sunt oferite de calitatile superioare pe care le are laptele matern.

Lapte matern sau lapte de vaca pana la 1 an?

Fiecare specie de mamifere produce un unic tip de lapte, care indeplineste necesitatile fiecarui pui pentru a supravietui.

Recomandarile medicale pentru nutritia sugarului sunt ca , pana la varsta de 1 an, copilul sa primeasca lapte matern sau lapte praf formula si nu lapte de vaca, deoarece organismul sau nu este pregatit sa digere si sa metabolizeze acest tip de lapte.

Fiecare tip de lapte are calitati specifice speciei.

Care sunt diferentele lapte matern – lapte de vaca?

Insa toate tipurile de lapte contin elementele de baza, adica proteine, grasimi, carbohidrati, vitamine si minerale.

In randurile urmatoare vom vedea care sunt diferentele dintre lapte matern – lapte de vaca in ceea ce priveste elementele constituente, si astfel ne vom edifica de ce laptele matern este cel potrivit pentru cresterea si dezvoltarea copilului.

Grasimi inteligente si usor de digerat

Laptele uman contine 4,2% grasimi, mai mult decat laptele de vaca. Majoritatea grasimilor din laptele matern si laptele de vaca sunt sub forma de trigliceride; compozitia lor difera insa in ceea ce priveste acizii grasi. Laptele uman are acizi grasi polinesaturati cu lant lung (PUFA), cum ar fi acidul docosahexaenoic, sau DHA, si acidul arahidonic, sau ARA, niciunul dintre ei neregasindu-se in laptele de vaca. DHA and ARA sunt componente importante ale creierului ( unde au un rol functional si structural in dezvoltarea copilului) si ale ochiului.

DHA este concentrat atat in cortexul prefrontal ( important pentru procesul de asociere si memoria pe termen scurt) cat si in unele celule retiniene.

Concentratiile de acizi grasi polinesaturati (PUFA) din laptele matern uman sunt importante in timpul primului an de viață. Studiile au aratat ca sugarii hraniti la san au un procent mai mare de DHA și o proporție mai mare de DHA în celulele rosii din sange si cortexul cerebral decât sugarii hraniti cu lapte formula . Mai mult decât atât , DHA din creier crește odată cu vârsta la sugarii alăptați la sân, proportional cu perioada de alaptare.

Suplimentele materne cu ulei din ficat de cod , care este bogat în DHA și acid eicosapentaenoic au imbunatatit coeficientul de inteligenta al copiilor în comparație cu suplimentele cu ulei de porumb ,rezultatele mentinandu-se pana la varsta de 4 ani.

Conținutul de acizi grasi polinesaturati cu lant lung (LCPUFA) din laptele matern uman este influentat de o serie de factori, incluzand dieta și fumatul.

Suplimentarea laptelui formula cu DHA si ARA duce la o dezvoltare similara cu a copiilor alaptati și poate avea beneficii ulterioare asupra tensiunii arteriale.

Efectele benefice ale suplimentarii cu acizi grasi polinesaturati cu lant lung (LCPUFA) asupra acuității vizuale continua si după intreruperea acestei suplimentari, indiferent de tipul de dieta urmat.

Efectele pe termen lung și durata de suplimentare cu acizi grasi polinesaturati cu lant lung (LCPUFA) fie la san, fie prin formule de lapte necesită investigații suplimentare.

Carbohidrati protectori

Carbohidratii din lapte sunt reprezentati in primul rand de lactoza. Concentratia de lactoza din laptele uman este mai mare decat in laptele de vaca. In plus, laptele matern are o compozitie diferita deoarece contine oligozaharide. Acestea au rolul de a impiedica bacteriile sa agreseze suprafata intestinului si asfel reduc riscul de infectii gastrointestinale.

Proteine de calitate

Laptele matern contine mult mai putine proteine decat laptele de vaca. Exista motive solide pentru acest lucru. Fiinta umana este programata sa aiba o crestere lenta; mai importanta este dezvoltarea neurologica in prima parte a vietii, decat o crestere fizica spectaculoasa; in cazul viteilor, cresterea fizica este foarte rapida, ei dublandu-si greutatea in primele 50 de zile, de aceea au nevoie de un aport proteic mult mai crescut.

Continutul in cazeina este semnificativ mai mic in laptele matern. Tipul de proteine continut de laptele matern si raportul dintre ele fac ca acesta sa fie mult mai usor de digerat. Astfel bebelusul primeste exact proteinele de care are nevoie pentru crestere si dezvoltare.

Multe din aceste proteine din laptele matern sunt digerabile si reprezinta sursa echilibrata de aminoacizi care duc la cresterea rapida a noului-nascut. Unele proteine ca amilaza, lipaza, beta–cazeina, lactoferina, haptocorina si alfa1–antitripsina ajuta digestia prin utilizarea nutrientilor din lapte. Alte proteine au rol antimicrobian: imunoglobuline, kappa-cazeina, lizozim, lactoferina, haptocorrina, alpha-lactalbumina si lactoperoxidaza. Ele sunt relativ rezistente la actiunea sucurilor tractului gastrointestinal, si astfel contribuie la apararea impotriva bacteriilor si virusurilor.

Actiunea probiotica, prin stimularea cresterii “bacteriilor bune” precum Lactobacilli si Bifidobacterii, este oferita tot de proteinele din laptele uman. Actiunea acestora consta in limitarea cresterii bacteriilor patogene prin scaderea Ph-ului intestinal (cresterea aciditatii).

Unele proteine si peptide au actiune imunomodulatoare (citokine, lactoferina), iar altele (factorul de crestere insulin-like, factorul de crestere epidermic si lactoferina) sunt implicate in dezvoltarea mucoasei intestinale si a altor organe ale nou-nascutului.

Vitamine si minerale cu biodisponibilitate mare

Continutul in minerale al laptelui matern este semnificativ mai mic decat cel al laptelui de vaca. Insa mai important decat continutul in miligrame este biodisponibilitatea acestor minerale, insemnand cantitatea pe care o foloseste organismul. Biodisponibilitatea este influentata de mai multi factori, incluzand forma chimica si prezenta altor substante care-i faciliteaza absorbtia.

Calciul si fosforul se gasesc in cantitati mult mai mici in laptele uman decat in laptele de vaca; continutul in fier este in cantitati similare; cu toate acestea calciul, fosforul si fierul din laptele matern se gasesc sub o forma in care au o biodisponibilitate mult mai mare. 50%-75% din fier se absoarbe in cazul laptelui matern, pe cand in cazul laptelui de vaca numai 4% din fier este absorbit. In plus, prin continutul in vitamina C al laptelui uman, este crescuta absorbtia fierului.

Laptele de vaca, prin continutul mare in calciu, fosfor, sodiu si potasiu afecteaza rinichii imaturi ai sugarului.

Laptele matern contine vitamine, insa cantitatea depinde de dieta mamei. De asemenea, contine cantitati foarte mici de vitamina D si vitamina K. Este recomandat ca mama care alapteaza sa continue sa primeasca suplimentele prenatale pe care le-au luat in timpul sarcinii.

O parte din constituentii colostrului, laptelui matern matur si laptelui de vaca (valori medii per 100 ml de lapte)