Bebelusi in apa – o imagine pe cat de frumoasa pe atat de dificil de explicat de majoritatea adultilor.
Bebelusii par a fi inotatori inascuti. Copiii se nasc cu doua reflexe care determina aceasta abilitate: reflexul de scufundare si reflexul de inot.
Bebelusi in apa – Reflexul de scufundare
Acest reflex, cunoscut si sub numele de raspuns bradicardic, determina bebelusii sa-si tina respiratia si sa deschida ochii atunci cand sunt scufundati in apa. Acelasi tip de raspuns poate fi declansat si de catre parinti cand sufla aer direct spre fata bebelusului. Reflexul devine mai slab odata cu inaintarea in varsta, insa si adultii il mai au intr-o mica masura. Cercetarile facute asupra 21 de copii suedezi cu varste intre 4 si 12 luni, au descoperit faptul ca niciun copil „scufundat” (tras sub apa) nu a inhalat apa sau nu s-a inecat. Acesti bebelusi nu au fost reticenti la urmatoarea scufundare; din contra, unii au parut chiar dornici sa mai experimenteze scufundarea din nou. Multe programe de inot pentru bebelusi se bazeaza pe reflexul de scufundare al sugarilor, permitandu-le acestora sa inoate, inainte de a ajunge la varsta care sa le permita sa invete sa-si tina respiratia in mod constient.
Bebelusi in apa – Reflexul de inot
Pana la varsta de 6 luni, bebelusii pusi in apa cu burtica in jos isi misca mainile si picioarele intr-o miscare de „inot”. Asfel un bebelus care are atat reflexul de scufundare, cat si cel de inot, odata pus in apa, pare a fi un inotator inascut. Atentie insa, prezenta acestor reflexe nu inseamna ca bebelusul poate chiar inota. Mai mult decat atat, aceste reflexe nu-l pot proteja pe copil de un eventual inec. De aceea toate manevrele de scufundare ale unui sugar trebuie facute sub atenta supraveghere a adultilor instruiti in acest sens. Este importanta si apa de piscina in care bebelusul se joaca si anume metoda de tratare a acesteia, care poate fi periculoasa pentru copil.
